5911 vizualizări

Trezeste-ti pasiunea in viata

Salut si bine ai revenit pe NLP Mania!

Imi era dor sa postez pe site. In ultimele saptamani am trimis e-mail-uri, dar am postat mai putin.

Am lucrat la proiectele pentru vara si toamna si, pe zi ce trecea, tot simteam ca imi lipseste ceva.

Imi lipsea energia pe care o simt in momentul in care comunic cu tine, in momentul in care imi pun sufletul pe tava in fata ta pe site.

Chiar ieri am primit un e-mail in care o doamna mi-a scris ca e ciudat cum ii trimit e-mail-uri ca si cand as scrie intr-un jurnal, ca ma cunoaste ca si cand as povesti viata mea pentru ea.

Nu mi-a fost clar daca era de bine sau de rau. Eu sper ca era de bine!

Vreau sa te intreb ceva. Daca ai citit macar cateva articole pe NLP Mania, stii ca nu ma ascund dupa deget si zic lucrurilor pe nume.

Am avut o problema in trecut legata de puterea de a merge pana la capat cu ceea ce imi propuneam.

Nu eram deloc constant. Daca azi imi venea o idee, ziceam ca e cea mai tare idee, apoi maine gaseam alta idee si imi schimbam directia.

Probabil ca stii la ce ma refer. Insa pentru mine aceasta faza a fost destul de distructiva, m-a tinut pe loc prea mult timp. Acum nu imi mai revine decat foarte rar, doar dupa perioade in care sunt obosit fizic.

Dar mi-a cam luat ceva vreme pana i-am dat de cap.

M-am gandit ca sigur exista o solutie, dar nu o vedeam.

Ceea ce m-a tinut sa vad solutia a fost ca priveam gresit tot tabloul.

Indecizia – amanarea – lipsa de incredere

Acestea trei vin la pachet. Le-am avut si eu si poate le ai si tu.

Iti fac un rezumat sa vezi cum ma gandeam eu sa scap de ele si ce am invatat in perioada aceea.

Cred ca era pe cand aveam vreo 20-25 de ani cand mi-am dat seama ca am o problema cu amanarea.

Eram angajat pe un post banal, la o firma de calculatoare. Nu faceam mai nimic toata ziua, nu ma gandeam ca urmeaza ceva in viata decat sa ma simt bine si sa imi fie caldut.

Fara nicio viziune, fara nicio perspectiva, nu imi doream nimic in plus.

Plafonare totala!

Chestia asta m-a tinut cam doi ani de zile. Acum ma intreb cum am rezistat atat. Dar atunci gandeam complet diferit, nu aveam niciuna dintre uneltele de dezvoltare pe care le stiu acum.

Totul s-a schimbat intr-o vineri. Imi amintesc ca seful meu a venit si mi-a zis ca trebuie sa-l inlocuiesc pe un coleg care si-a dat demisia.

L-am inlocuit si trebuia sa fac doar doua lucruri: sa explic clientilor ce marfa avem si sa fac facturi celor care cumpara.

Si nu am fost in stare! Am facut febra dupa doua saptamani, fara sa fiu bolnav. Pur si simplu nu reuseam sa ma adaptez la ritmul lent al serviciului.

Simteam ca explodez sau ca iau foc daca mai stau o ora in acel loc.

Mi-am dat demisia in acea zi. Nu aveam nicio perspectiva.

Si din acel moment a inceput schimbarea care m-a adus aici.

In acel moment iti dai seama ca m-am simtit ca in fata unei rascruci. Trebuia sa aleg un drum si nu stiam in ce directie sa merg.

Aveam o specializare, puteam sa lucrez ca asistent social, ca psihopedagog de recuperare pentru copiii cu deficienta (astea erau calificarile mele din acel moment).

Dar nu mai era ceva ce imi doream sa fac. Facusem inainte, stiam ca pot si ca am rezultate. Dar voiam altceva.

Pentru o perioada am fost fara chef de viata, fara energie si fara dorinta de a face ceva.

Parca eram intr-o cusca, inchis si fara puterea de a evada din propria viata.

Norocul meu e ca starile astea nu ma tin prea mult.

Am apelat si atunci la singurul meu aliat: cartile.

Din acel moment mi-am dat seama ca problema mea nu era una de lipsa de incredere in sine, ci una de … lipsa de actiune.

Am inteles ca amanarea si indecizia nu le aveam pentru ca nu cred in mine, ci pentru ca nu credeam asa de mult in visurile mele. Pur si simplu visurile mele erau asa de mici, incat nu ma puteau motiva.

Eram fara motivatie din cauza standardelor mici la care aspiram

Foarte multi oameni cu care am lucrat sedinte de coaching sau pe care i-am avut in calitate de cursanti in cursurile mele se confrunta cu asta. Visurile mici te tin pe loc.

Un obiectiv mic nu iti porneste o motivatie suficient de mare. Asa ca te simti slab si neputincios.

Cu cat indraznesti sa visezi mai sus, cu atat creste si motivatia ta.

Nimeni nu s-a nascut sa fie pe ultimul loc in cursa vietii sale. A trebuit sa invat asta prin varianta dificila.

La inceput, m-am imbatat cu apa de ploaie, mi-am tot bagat in cap doar gandire pozitiva si autosugestie. Pana cand mi-am dat seama ca mai trebuie sa si fac ceva concret.

Cele 5 posibile solutii si cum le poti folosi

Daca citesti aceste randuri e posibil sa te gasesti si tu in aceeasi situatie. E posibil sa te gasesti in prezentul vietii tale complet plictisit si dezamagit si sa nu stii pe ce drum sa mergi mai departe.

Din pacate, cei mai multi dintre oameni renunta inainte sa gaseasca acel lucru care ii entuziasmeaza, acel lucru pentru care viata merita traita.

Nu sunt adeptul gandirii pozitive lipsite de actiune. Asa ca prefer sa folosesc tehnici, exercitii, strategii. Asa functioneaza mintea mea.

Tot cautand solutii am cunoscut oameni care isi traiau viata cu pasiune. Acei oameni care faceau ce le place, erau impliniti, sanatosi, fericiti.

A fost momentul de trezire din viata mea cand mi-am zis: „Vreau sa fiu ca ei”.

Apoi a inceput munca propriu-zisa. Am inceput sa ii observ pe furis. Oare ce faceau de reuseau?

In prima faza nu reuseam sa inteleg decat efectele, ceea ce se vedea. Apoi m-am prins ca tot ceea ce observam eu la mentorii mei venea de fapt din interior, din modul lor de gandire.

Si incet, incet am deprins acel mod de gandire.

Acum l-am pus pe hartie si mi-a dat un sistem super simplu, usor de aplicat. Il foloseam pana acum, dar de ceva vreme m-am obisnuit sa simplific lucrurile ca sa fie mai usor de utilizat.

Sistemul pentru descoperirea pasiunii in viata

Sistemul e bazat pe 4 etape si fiecare dintre ele contine cate un exercitiu de autocunoastere.

Fiecare etapa o poti face separat de celelalte sau le poti face pe toate una dupa alta. E alegerea ta.

E posibil ca una dintre etape sa fie cea mai potrivita pentru tine, sa aiba efecte foarte intense.

Etapa 1: Invata sa comunici cu corpul tau

Multa lume aud ca zice „asculta-ti corpul” sau „asculta-ti inima”, dar nu pricep expresiile acestea pana cand nu mi le traduc in propriul meu limbaj.

A asculta corpul si inima sunt metode super eficiente de comunicare cu subconstientul propriu.

Sistemul Corp-Ganduri-Emotii.

Acest sistem esti tu. Insa am fost invatati sa consideram ca gandurile sunt pilonul cel mai important.

Asa ne-am trezit ca nu mai stim ce mesaje ne dau emotiile sau corpul. Vad deseori oameni in toata firea ca nu isi controleaza emotiile. Dar nu sunt ei vinovati.

Pur si simplu nu si-au observat suficient de mult propriile emotii, deci nu au invatat sa le controleze. Cand nu observi ceva, nu poti sa controlezi acel ceva.

Gandurile tale sunt legatura pe care o ai cu cei din jurul tau. Lumea exterioara te educa, te influenteaza, te manipuleaza prin mesaje.

Aceste mesaje le primesti in interiorul tau si le transformi in gandurile tale.

Gandurile tale sunt pline de mesajele din exteriorul tau. Din punctul asta de vedere, eu nu ma bazez prea mult pe gandurile mele, pentru ca stiu ca 99% dintre ele provin din afara.

Daca mediul in care ai trait si ai crescut este pozitiv si benefic, atunci gandurile tale sunt de incredere.

Dar daca ai crescut intr-un mediu de la care nu ai ce sa inveti, atunci 99% din ceea ce ai in minte este nefolositor.

Gandurile tale iti influenteaza emotiile. Asa ca uneori nu poti sa te bazezi nici pe ceea ce simti ca fiind adevarat. Tocmai pentru ca emotiile provin din ganduri induse din exterior.

Legatura cea mai stransa si interesanta este intre corpul tau si emotiile tale. Daca nici emotiile nu sunt de foarte mare incredere, atunci poti sa iti asculti corpul.

Corpul este cel mai vechi prieten al tau. El este in legatura cu subconstientul tau si in corp poti sa simti cel mai bine ceea ce iti face bine si ce nu.

Mintea (gandurile) si emotiile te pot insela, dar corpul iti spune cel mai bine ce se potriveste pentru tine.

Din pacate, multa lume nu crede ca poti sa te bazezi pe instinct. Dar instinctul te-a facut sa supravietuiesti ca specie pana in prezent. Inteligenta a venit mult mai tarziu pe drumul evolutiei.

Asa ca incepe sa iti asculti inima si corpul. Ce iti place sa faci fizic? Care sunt dorintele pe care vrei sa ti le implinesti? Urmeaza-ti instinctul si dorintele.

E foarte posibil ca uneori sa iti blochezi cele mai profunde dorinte de teama esecului.

Dar in viitor o sa iti fie si mai dificil sa te privesti in oglinda, daca acum nu iti urmezi vocea interioara.

Multa lume crede ca nu poti sa iti faci un mod de viata traindu-ti pasiunea. Sau aud oameni care spun ca trebuie sa ai noroc pentru asta sau ca sunt doar exceptii. Toate sunt false.

Eu nu am avut nici noroc mai mult decat altii, nici nu sunt mai destept decat altii.

Singurul lucru pe care m-am incapatanat sa il fac a fost sa nu abandonez.

Corpul tau iti zice sa mergi pana la capat. Doar mintea e educata sa abandoneze.

Cred ca aceasta etapa a sistemului pe asta se bazeaza. Daca iti asculti doar corpul si faci abstractie de ceea ce vine din ganduri, ai mai mari sanse sa mergi pana la capat.

Cred ca oamenii care au succes sunt cei care asculta mai mult de dorinte si mai putin de creier.

Pe masura ce ai pornit pe drum si apar mici succese, atunci poti sa iti pornesti si creierul.

Dar pana cand nu ai pornit pe drumul tau, nu ai nevoie de ganduri (oricum majoritatea sunt negative la inceput), ci ai nevoie de dorintele si instinctele tale de vanator.

Etapa 2: Examineaza-ti trecutul in mod neutru

Asta e o etapa faina, mie imi place mult sa o fac. Te intoarce in timp, in perioada in care erai copil.

E important sa faci asta pentru ca in adolescenta inca nu erai „intoxicat” mental de educatia pesimista din jurul tau.

Asa ca in acea perioada inca credeai in visurile tale. In perioada aceea visai la viitorul tau. Iti amintesti cum iti vedeai atunci viitorul? Cum visai cu ochii deschisi?

Totul era posibil in adolescenta doar ca nu aveai uneltele necesare. Acum ai uneltele necesare, dar ti-ai uitat visurile.

In perioada de adolescenta erai cu foarte putine inhibitii date de societate. Erai un rebel. Atunci aveai atitudinea pe care trebuie sa o ai acum.

Cat de des te gandesti la acea perioada din viata ta?

Cum simti in interiorul tau cand iti amintesti perioada aceea?

Cand eram copil, imi placea sa scriu si citeam foarte mult. Mi-am scricat ochii din cauza asta. Stiam ca imi stric ochii, dar nu mi-a pasat. Am citit in continuare.

Am uitat multi ani aceasta pasiune de a scrie. Acum am redescoperit-o. A devenit modul meu de viata. Si aproape am uitat ca asta a fost pasiunea mea de cand eram copil.

Deci, priveste in trecutul tau. Cauta ce te entuziasma pe atunci. Vei descoperi o lista intreaga de lucruri care atunci te incitau si te entuziasmau.

Fa ordine in acea lista cu ochi de adult.

Vei fi cu un pas mai aproape de pasiunea vietii tale. Ramane doar sa iti dai seama pe care dintre acele pasiuni vrei sa o provoci in continuare.

Etapa 3: Cunoaste-ti fricile si comunica cu ele

Am impletit in viata mea de acum doua lucruri din trecutul meu. Cea mai mare pasiune cu cea mai mare frica a mea.

Cum s-au asezat asa de bine, nu stiu sa iti zic. Pur si simplu, cea mai mare pasiune a mea, scrisul, am impletit-o cu vorbitul in public, frica mea cea mai paralizanta.

Nu stiu daca e o regula aici pe care inca nu am vazut-o. Trebuie sa mai studiez. Dar orice e posibil in psihologie.

Am invatat sa nu mai zic ca ceva nu se poate.

Asa ca iti propun urmatorul exercitiu.

Fa-ti o lista in minte cu fricile tale cele mai profunde. Pune acolo tot ceea ce nu vrei nici macar sa infrunti.

Cele mai jenante momente, cele mai teribile tensiuni si temeri din viata ta ascund in ele cea mai mare putere a ta.

Intreaba-te acum de ce anume iti este frica, dar iti doresti sa faci! Acesta este cel mai mare motor al tau in viitor.

Tine minte, acum nu o sa te folosesti de frica asta, dar pe viitor te vei folosi de exact acelasi lucru de care azi te temi.

Imagineaza-ti fiecare frica a ta ca o trambulina. Sari pe trambulina aceea si o sa te propulseze dincolo de orice ti-ai fi imaginat.

Doar ca trebuie sa faci un act de incredere in un mentor. Asta e esential. Nu poti trece de frica prin ratiune, ci prin incredere in cineva care a trecut deja acel prag.

Multa vreme nu credeam ca o sa imi mai gasesc pasiunea in viata. Credeam ca o sa ma intorc la viata mea in alb si negru, plafonat si fara niciun viitor.

Pana cand m-am saturat sa imi fie teama de viitor.

A fost un moment in care mi-am zis: „Nu ma intereseaza ce urmeaza, vreau sa vad ce se intampla…” si ce s-a intamplat a fost sa schimb viata a mii de oameni.

Cred ca frica ta cea mai mare are un mesaj ascuns pentru tine. E foarte posibil ca acum sa nu decodifici acel mesaj, dar sunt sigur ca trebuie sa iti observi un pic mai atent frica.

E foarte posibil ca frica aceea sa iti devina aliat mai tarziu.

Se spune ca ceea ce nu ne distruge, ne face mai puternici. Am ajuns sa cred ca fricile noastre sunt acolo cu un scop. Sa ne faca sa ne dam seama de cat de multe suntem capabili!

Etapa 4: Ce iti este cel mai usor sa faci si sa fii

Nu doar tu crezi ca nu ai niciun talent sau abilitate care sa merite. Eu credeam asta, prietenii mei credeau asta, cam toata lumea crede asta la un moment dat.

Talentul tau cel mai util pentru tine este exact acel lucru care iti vine foarte usor sa il faci. Nu stiu ce iti vine usor, dar sigur e ceva.

Pentru mine cel mai usor lucru este sa inteleg cum gandesc oamenii si sa „traduc” orice informatie pentru alte persoane.

Asta puteam de mic, asta pot si acum… se pare ca nu am prea facut schimbari!

Imi amintesc cand de plictiseala luam dictionarul si incepeam sa citesc explicatiile de acolo pentru ca terminasem toate cartile din biblioteca intr-o vacanta.

Atunci s-au prins ai mei parinti ca … o sa imi stric vederea daca continui in halul ala si nu invat nimic pentru scoala.

Gandeste-te la persoanele din jurul tau. Nu la cei foarte apropiati. La prietenii sau amicii cu care te vezi doar din cand in cand. Ce complimente iti fac? Ce le place la ce faci tu?

Familia si prietenii apropiati nu vad tot timpul aceste calitati ale tale pentru ca sunt prea aproape de ele.

Tu ai fost mandru de tine cand ai facut ceva? Ce anume te face sa te simti mandru?

Nu conteaza ca e un lucru minor sau nu, conteaza ca poti sa transformi acel lucru de care esti mandru intr-o pasiune.

Apoi vei putea si sa iti faci un mod de viata din acea pasiune. Facand ceea ce au facut si altii.

Ca sa iti fie si mai usor, pune-ti urmatoarea intrebare: „Ce as face daca nu as avea niciodata grija zilei de maine?”

Raspunde sincer la intrebarea asta si vei mai face un pas spre descoperirea pasiunii din viata ta.

Cum sa nu abandonezi niciodata

De multe ori pana acum ai tot inceput cate un proiect marunt si ai abandonat. Apoi vine ziua in care iti descoperi pasiunea care face ca toata viata sa merite traita, dar iti e teama sa incepi.

Iti e teama ca si de data asta vei abandona ca si pana acum.

Doar ca uiti ca acum lucrurile sunt diferite. Acum nu faci ce iti zice mintea, acum faci ceea ce vine din interiorul tau.

Mintea ti-a zis doar ceea ce a auzit de la altii. Acum tu faci ceea ce simti tu ca vrei sa faci.

Pasiunea ta te face autentic, te face unic. Cand nu e vorba de pasiune ai tendinta sa copiezi.

Cand e pasiunea ta in joc atunci incepi sa inovezi, sa creezi, sa experimentezi. Toata lumea ta se va invarti in jurul creatiei tale.

Motivatia ta va creste zilnic, nu va trebui sa faci ceva ca sa te motivezi. Pur si simplu vei avea mai multa motivatie decat ai nevoie ca sa duci la capat proiectul.

Dar trebuie sa incepi. Pana nu incepi nu porneste nici motivatia, nici creativitatea, nici viziunea.

Toti invatam din esecurile pe care le avem pe calea spre succes. Si tu vei invata din esecurile tale.

Depinde de tine acum daca te vei intrista cand apar esecuri sau te vei bucura ca ai mai invatat ceva.

Succesul e oricum in drumul tau si te asteapta. Tu esti cel care nu faci inca nici un pas spre el. Va uitati unul la altul de la distanta, pana cand te plafonezi si inchizi ochii, uitand ca tu esti singurul responsabil de destinul tau.

Eu pot doar sa iti arat ce sa faci, directia. Dar nu pot sa parcurg drumul in locul tau. Insa stiu ca poti sa o faci. Mi-ar placea sa te astept la capatul drumului. Sa te felicit pentru succesul tau, pentru viata ta traita cu pasiune.

P.S. Da-mi un comentariu si spune-mi care simti ca este pasiunea ta si ce te entuziasmeaza pe tine cel mai mult in viata ta.

Marius

NLP Mania

Marius Simion

Sunt fondatorul proiectului NLP Mania, cel mai cunoscut blog de Dezvoltare Personală prin Programare Neuro-Lingvistică din România. Sunt Master Trainer NLP, Coach WingWave, Trainer și Autor de programe de dezvoltare personală.

TRIMITE-MI UN EMAIL

Mesajul tău a fost trimis cu succes.

A apărut o eroare, reincearca...

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *