4767 vizualizări
Blestemul emotiilor care iti distrug increderea in tine

Salut si bine ai revenit pe NLP Mania!
Cat timp am fost copil am fost marginalizat, dat la o parte de ceilalti copii, ignorat de adulti.
Am fost mic si slab (acum sunt mic si gras :)) si eram tot timpul ultimul care era ales in echipa de fotbal dintre blocuri.
Ma uitam cu invidie si rusine la cei care aveau tupeu si ii admiram pe cei care stiau sa isi impuna punctul de vedere.
Nu eram bun nici la scoala, nici la sport, nu eram nici frumos si nici destept. Excelam numai in mediocritate, daca pot sa ma „laud” cu asa ceva ! 🙂
Toata aceasta perioada mi-a „procurat” cea mai distructiva lipsa de incredere in mine si frica de greseala.
Lipsa de incredere in tine e de fapt frica de greseala, de ce s-ar putea intampla daca gresesti.
Cred ca societatea noastra inca nu a scapat de blestemul perfectiunii nici azi. Iti amintesti de la scoala cand fiecare greseala iti era contorizata si erai depunctat cand greseai? A ajuns sa iti para normal ca greselile sa te defineasca daca esti de nota 10 sau de nota 4.
Nu rezultatele tale te defineau ci erorile pe care le faceai. Frica de greseala nu ne lasa sa gresim si sa ne imbunatatim. Ne e frica sa vorbim in public ca sa nu fim judecati, ne e frica sa spunem ce gandim, ne e frica ca o sa parem incapabili si sa fim depunctati.
Am ajuns sa fugim de greseala atat de mult incat strainii se intreaba de ce romanii nu isi asuma responsabilitatea pentru ce fac. Am avut mentori de diferite natii si toti m-au intrebat de ce romanii au probleme cu asumarea responsabilitatii. Nu am stiut sa le raspunde atunci, dar am inteles mai tarziu.
Frica de greseala sau frica de pedeapsa ti-a distrus increderea in tine
Daca ai fost educat pe aceleasi principii cum am fost si eu, ai si tu doza ta de lipsa de incredere in tine, cum o aveam si eu.
Mai ales daca ai avut niste parinti care visau sa devii un geniu, sa le implinesti visul si sa te vada „realizat”, asa cum isi imaginau ei asta.
Cand standardul pe care trebuie sa il atingi este foarte sus, nu exista decat posibilitatea de esec sau autodistrugere emotionala (sau ambele).
Am fost toata copilaria mea comparat cu altii, am ajuns sa ma rusinez de ceea ce sunt, de faptul ca pasiunile mele nu sunt ca ale lor, de faptul ca am alte talente.
Copilaria ta, in special perioada de adolescenta, iti arata ce talente sunt native in tine si in ce directie ar trebui sa se indrepte viata ta. Dar exact in aceea perioada presiunea asupra ta este maxima, atunci ceilalti decid ce e mai bine pentru tine si te imping in directia pe care o vor ei.
Tu nu mai contezi, conteaza doar ce vor altii.
Si ajungi la concluzia ca asa trebuie sa fie, ca tu esti o marioneta.
Toate acestea taie in fiecare zi cate o bucata din increderea ta in tine. Iar cand, in final, iti este distrusa increderea in tine, cand nici macar tu nu mai crezi in tine, atunci cei din jur spun ca esti „cuminte”.
Cat timp inca aveam incredere in mine si ma revoltam eram etichetat ca „obraznic”.
Imi amintesc ca acum cativa ani am fost la un masaj si doamna care imi facea masaj imi povestea de copilul ei care in loc sa fie docil si sa faca ce i se spune are propriile pareri.
Si mi-a declansat amintiri din propria copilarie.
I-am spus cum m-a afectat pe mine toata perioada in care am fost etichetat ca obraznic si am intrebat-o daca prefera ca si copilul ei sa isi piarda increderea in el sau prefera sa fie sigur pe el.
A cazut pe ganduri. Sper ca ceva s-a schimbat in viziunea ei.
Ce este increderea in tine
Ai in viata ta oameni care iti plac, oameni care te fac sa simti bucurie, oameni care te fac sa simti frustrare si furie, oameni care te sperie, oameni care te fac sa simti ca esti mai bun, oameni care te fac sa simti ca esti centrul universului.
Printre toate aceste emotii pe care le traiesti, ai si emotia de siguranta si certitudine, de incredere pe care o simti fata de anumiti oameni.
Atunci cand simti aceasta emotie de siguranta si curaj fata de propria ta persoana, atunci ai de fapt incredere in tine.
Cand lucrez cu oameni care nu au incredere in ei le dau un mic test pe care ti-l zic si tie.
Gandeste-te la o situatie care te streseaza si care iti declanseaza sentimentul de lipsa de incredere in tine. Poate sa fie anticiparea unui interviu pentru job, poate sa fie ideea unui nou inceput de relatie, poate sa fie un business la care te tot gandesti, etc.
Apoi gandeste-te ca esti in fata acelei situatii si observa-ti frica/nesiguranta/lipsa de incredere in tine. Si inchide ochii si priveste-te in aceea situatie. Iar cand te privesti in aceea situatie, intreaba-te ce simti fata de acest om, fata de propria ta persoana.
Emotia pe care o ai pentru tine insuti este de fapt criteriul cel mai clar care iti zice cum stai cu increderea in tine.
Cei mai multi oameni imi zic „simt furie” sau „imi e rusine cand vad ca imi e frica sa merg la interviu” sau „simt mila fata de mine cand ma imaginez ca ma respinge partenerul”, etc.
Ce simti tu fata de tine este de fapt ceea ce te hraneste sau te distruge.
Sursa emotiei pe care o simti fata de propria persoana
Cand tu simti pentru tine furie si respingere, e ca si cand ai sta 24 din 24 de ora in aceeasi camera cu cineva care simte furie si respingere pentru tine. Cat crezi ca rezisti asa, ramanand intreg la minte?
In realitate, cei mai multi oameni, raman nu in aceeasi camera, ci in acelasi creier cu ei insisi, simtind ura si furie fata de propria lor persoana.
Si am fost invatati sa ne certam si sa ne criticam, sa fim furiosi pe noi insine, sa ne torturam singuri pentru ca repetam asupra noastra emotiile pe care le-am primit de la cei care ne-au crescut.
Intr-o situatie similara in care ai gresit si ai fost certat cand erai copil, azi cand esti adult vei simti aceeasi emotie de frustrare fata de tine pe care a simtit-o parintele tau cand ai gresit in copilarie.
Azi, noi continuam programarile emotionale primite de la parinti. Le repetam, le amplificam, ne torturam singuri si nu stim ca aceste programari emotionale nu sunt sanatoase si ca ne distrug tot ceea ce ar putea sa fie frumos in viata noastra.
Ce emotii sunt cele mai distructive
Am lucrat mult in ultimii ani pe acest cod emotional pe care il folosesc si cu mine si cu sutele de participanti la cursurile de NLP pe care le tin.
Cand le explic la cursuri acest concept al emotiilor pe care le simt pentru propria persoana, oamenii fac ochii mari. Multi imi zic „bai, e asa logic, dar nu m-am gandit niciodata”.
De fiecare data cand iti spui „ce prost sunt” sau „hai ca poti” sau „stiu eu ca nu o sa reusesc”, nu cuvintele acestea au efect pozitiv sau negativ asupra rezultatelor tale.
Ceea ce are cu adevarat efect este emotia pe care tu o simti cand spui aceste cuvinte. Programele noastre emotionale sunt cele care ne saboteaza sau ne ajuta sa crestem.
Si ne-am format niste obisnuinte emotionale atat de puternice incat stiu oameni care pur si simplu le vine greu sa se bucure sau le vine greu sa fie entuziasmati sau sa mai fie curiosi de ceva.
Emotiile repetate devin cumva automatizate. Orice repeti mai des devine mai usor de simtit, asa ca multi oameni exerseaza doar o emotie de autoprotectie care ii face sa se blocheze emotional sa se inchida, sa fie „morti” emotional. Asta se intampla daca in trecut, in copilarie, au trecut prin emotii asa de puternice de frica sau tristete incat au decis ca mai bine sa nu simta nimic decat sa sufere.
Dar, devenind adulti, acei oameni intra in relatii de cuplu si par lipsiti de empatie, de iubire, par lipsiti de emotii, nu se pot bucura si nu pot sa fie nici tristi.
Emotiile tale depind de programarile emotionale din copilaria ta. Daca tu azi te uiti la tine si simti furie cand te vezi in „oglinda mentala”, cand te gandesti la tine, atunci tu te vei comporta ca un om care primeste furie.
Daca simti mila pentru tine, atunci te handicapezi singur, pentru ca mila simti pentru cel care nu poate face nimic, pentru cel incapabil sa se descurce.
Am lucrat cu oameni care mi-au spus „simt ura cand ma gandesc la mine. imi vine sa ma omor”. In realitate acel om avea tendinte de sinucidere. Sinuciderea, depresia, anxietatea, toate au ca sursa emotiile pe care un om le simte pentru propria sa persoana.
Reprogramarea emotionala
Tot acest sistem care te dirijeaza si iti poate distruge viitorul te poate si ajuta daca il faci sa lucreze in avantajul tau.
Ani la rand ai „exersat” fara sa vrei programele emotionale distructive. Nici o emotie negativa nu are putere asupra ta daca e folosita o singura data. Efectul emotiilor vine din faptul ca le-ai tot repetat.
Cu fiecare repetare ai devenit un pic mai slab, te-ai mai distrus un pic, tu pe tine, invatat si programat de altii.
In acelasi mod, cu fiecare repetare de emotii pozitive, tu te poti construi pe tine, devenind tu cel care iti poti controla emotiile si viata.
Incepe cu emotii simple, incepe sa te uiti la tine cum erai relaxat intr-o vacanta. Ce simti cand te vezi asa relaxat? Iti place de tine? (stiu pe cineva care se simte frustrat cand vede ca se relaxeaza, dar lucreaza la asta).
Ce simti cand te vezi pe tine intr-o zi din viata ta cand ai avut succes la ceea ce ti-ai propus? Simti mandrie, bucurie, esti mandru de tine si simti ca ai incredere in tine? Foarte bine! Atunci repeta in gand acel film din memorie, zilnic, timp de 3 saptamani minim.
Gaseste o amintire de succes si verifica ce simti cand te vezi pe tine in aceea amintire. Trebuie sa verifici ce simti fata de tine, pentru ca unele persoane sunt asa programate incat si in clipe de succes ei simt nesiguranta si zic „tot nu am incredere in mine, a fost doar un noroc, deci nu eu sunt cel care am avut succes” iar emotia lor e tot nesiguranta si chiar teama.
Deci, cauta o amintire a unui moment de succes si priveste-te pe tine in acel moment din trecut. Observa ce simti pentru acel om care s-a bucurat de succes in acel moment. Cauta sa simti bucurie si mandrie, incredere in capacitatea de reusita a acestui om minunat care esti tu.
Zilnic, seara, inainte de culcare, macar 5-7 minute, deruleaza in minte acel film al succesului tau din trecut si simte aceea emotie de prietenie, de incredere, de mandrie si bucurie cand te uiti la tine insuti.
Amplifica aceea emotie pozitiva si lasa-te sa adormi cu zambetul pe buze si mandru de tine. Asa ii spui subconstientului tau sa reprogrameze sistemul tau emotional cu emotii pozitive.
Nu imi vine sa cred ca am scris atat!!!
Ma gandeam ca iti scriu 10-20 de randuri si iti dau doar detaliile de baza. Dar imi tot veneau in minte oamenii cu care am lucrat aceste metode si nu m-am putut opri din scris.
Poate scriu prea mult uneori, dar scriu ca sa scot din mine ceea ce m-ar fi ajutat pe mine cand aveam atata nevoie de aceste informatii si nu le aveam.
Cred ca nu e corect ca doar asa de putini oameni le cunosc. Daca ar fi dupa mine le-as face cunoscute tuturor, dar nu o sa iti vina sa crezi cat de putina lume, la noi in Romania, sunt cu adevarat sa invete. Toti vor o pastila magica, sa aiba efect fara ca ei sa faca nimic.
Principiul din cursurile mele este ca te invat sa folosesti tu tehnicile ca sa nu ai nevoie de mine la infinit. Nu vreau sa depinzi de mine, vreau ca tu la un moment dat sa poti ajuta pe altii, asa cum eu te ajut pe tine acum.
Iti multumesc ca faci parte din viata mea si ca esti parte din NLP Mania.
Te imbratisez cu mult drag,
Marius Simion
NLP Mania
P.S. Sunt super curios sa imi zici ce impresie ti-a produs acest articol si ce emotii simti tu fata de tine insuti atunci cand esti in situatii grele.
Scrie-mi daca pot sa iti fiu de folos cu ceva.
Pe curand!
Marius Simion
Sunt fondatorul proiectului NLP Mania, cel mai cunoscut blog de Dezvoltare Personală prin Programare Neuro-Lingvistică din România. Sunt Master Trainer NLP, Coach WingWave, Trainer și Autor de programe de dezvoltare personală.
TRIMITE-MI UN EMAIL
Buna
privitor la mila, eu consider ca nu trebuie sa existe asa ceva fata de oameni . noi ne am nascut perfecti si avem liberul arbitru. un om aflat in impas nu trebuie sa l privim cu mila, mila inseamna situarea noastra superior lui, consider ca ajutorul oferit la cerere si nu altfel precum si, compasiunea ar fi de preferat a fi simtite in contact cu cel aflat intr o stare care l a indepartat de el, stare la care a ajuns oferindu se inconstient. cui? celui care atunci sau mai tarziu nutreste mila fata de el. cercul vicios. viata este precum rezultatul la EKG, daca avem linie continua , nu mai traim. de aceea undele din viata noastra ar fi de preferat sa fie realizate in asa fel incat sa ne mentinem frecventa care ne defineste. concluzia: nu mila! EKG ul arata clar ca existam intre 2 marimi, 2 poli deci experimentam diverse stari , diferit , evident, calitatea vietii fiind data de felul in care ne consumam energia pentru a ne mentine frecventa 🙂